O triadă simbolică: Eminescu, Vieru, Călinescu – poeme și povestire pentru eternitate. O manifestare cu surprize.
La Institutul Român de Cultură și Cercetare
Umanistică de la Veneția „Ziua Culturii Naționale” a fost celebrată conform
programului anunțat, printr-o evocare a figurii a doi important poeți – Mihai
Eminescu și Grigore Vieru și printr-o dezbatere privind însemnătatea operei
critice și narative a lucrării lui George Călinescu, punct de reper fiind
romanul „Enigma Otiliei”. Evenimentul a avut loc miercuri,
15 ianuarie, la ora 17:30, în Sala de Conferințe a Institutului (Palazzo
Correr, Cannaregio 2241, Venezia).
Un salut institutional din partea autorităților române a fost adresat participanților la manifestarea organizată de IRCCU de către Consulul General al României la Trieste, dr. Cosmin Lotreanu. El a întrebuințat, referindu-se la poezia lui Eminescu, metafora sugestivă a arborelui înrădăcinat în pământul tării din care se se întind deasupra cesteia ramurile puternice ale altor opere precum acea a romanului moldovean Vieru. O scurtă încadrare a operei lui Eminescu în contextul realizărilor de seamă ale literaturii europene din a doua jumătatea a secolului al XIX-lea a fost făcută de scriitorul și criticul de artă Grigore Arbore care a prezentat succint modul în care a intrat opera poetului român a devenit un reper esențial în definirea conștiinței naționale a românilor și s-a impus in vastul tablou al operelor fundamentale ale romantismului european. Intervenția a fost completată de lectura paralelă – în română și italiană – a unora dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Eminescu. S-au folosit, pentru lectură, cele mai reușite transpuneri în limba italiană, ale textelor eminesciene, in principal cele realizate de Ramiro Ortiz si Rosa del Conte.
Poetul și criticul italian Enzo Santese a evocat
figura lui Grigore Vieru (1935–2009), poet care s-a bucurat de o popularitate
extraordinară în rândurile populației de origine și limbă maternă română din
Republica Moldova. Foarte iubit atât în dreapta Prutului cât și în Europa,
Vieru a fost de câteva ori – ca și Nichita Stănescu – în „roza” propunerilor
pentru Nobel. Opera lui Vieru este un imn continuu adus cuvintelor care
înnobilează simțul apartenenței la o simțire și o gândire comună. Scria Vieru
în depărtatul 1968: „E solo nella tua lingua / accarezzare puoi il dolore / e
trasformare in canto / la felicità” (traducere în limba italiană de Maria
Grazia Ferraris).
În cadrul aceleiași manifestări a fost prezentat
pe scurt opera polivalentă a academicianului și profesorului George Călinescu
(1899–1965), critic, istoric literar, poet și prozator de prim ordin. Despre
opera critică a lui George Călinescu și despre importanța ei pentru definirea
caracteristicilor operelor personalităților ale căror scrieri au marcat
momentele semnificative ale evoluției literaturii române și poziționării ei în
context european a conferențiat profesorul emerit Bruno Mazzoni, fost decan al
Facultății de Limbi Străine a Universității din Pisa, Comandor al Ordinului de
Merit al României. Despre caracteristicile limbajului literar și al
modalităților narative folosite de George Călinescu în romanele sale și în mod
special în romanul „Enigma Otiliei”, s-a referit în continuare dr. Alessio
Colarizi Graziani, prieten al României, traducător din mai multe limbi, care,
împreună cu doamna Laura Vincze, a tradus si opera citată a eruditului scriitor
roman (cf. „L’Enigma d’Otilia”, Lithos Editore, Roma).
Elementele de surpriză, neprevăzute în programul
manifestării, au constat în intervenția extraordinară, de 10 minute, a
compozitorului și interpretul român „din stânga Prutului”, Maestrul Petru
Dinjos. Folosindu-se, în succesiune rapidă, de
câteva instrumente tradiționale muzicale de suflat, folosite în timpul
veacurilor de romanii din teritoriile unde s-a consolidat conștiința unității
de limbă, neam si cultură, Petru Dinjos – care în Veneto a pus pe picioare, în
ultimii trei ani, o deja cunoscută orhestră cu 30 de instrumente de suflat și a creat o școală de
adolescenți-muzicieni ce participă deja la importante competiții internaționale
- a interpretat o compoziție muzicală emoționantă, inspirată de melodii din folclorul
național.
În finalul manifestării, un strălucit talent muzical, elevul Tommaso
Luca, fiu de moldoveni „de veche viță romanească”, pluripremiat în ultimul an
la mai multe festivaluri internaționale, a susținut, deși fragilizat de un
recent incident, un micro-recital la mai multe instrumente tradiționale, recepționat
cu căldură afectuoasă si admirativă de către cei prezenți.
(redactare:
George Maxim)
photo credit: Roxana Mihaly
photo credit: Roxana Mihaly
Comentarii